Admit prezenta dorului de a scrie iar si iar...de aceea mi-am zis sa valsez cu literele.
In aceste clipe guvernate de o tacere jucausa, doar clinchetele ploii indraznesc sa ma strige.Cerul imbratiseaza pamantul prin ploaie, iar eu, pitita in bratele linistii suflu priviri ascunse, luand parte la cel mai frumos spectacol regizat de natura.
O picatura poznasa s-a asezat in palma mea.Naivitatea din ochi, tremurul glasului, dar mai ales puritatea ei m-au determinat sa realizez ca-mi tineam in mana inima.Amalgam de sentimente, picuri de simtiri si franturi de imagini imi conturau existenta.M-am incumetat sa desprind din paginile vietii, cel mai frumos decor, a carei cortina nu va indrazni sa cada vreodata.Si iata:
Nu demult am pomenit de un curcubeu, propriul meu curcubeu.
10 iunie 1999 si mai apoi 21 noiembrie 2009, culorile orange si galben...doi ingerasi, Alexandru si Rares...inceput, nazuire, iubire si tot.
Ma hranesc cu privirile celor doi, le rapesc zambetele si le duc acolo, departe unde le pot tine doar pentru mine, traiesc din iubirea lor si pentru iubirea lor, ador sa ii simt caldura celui mic, atunci cand imi adoarme in brate, iubesc sa ii vad cum se joaca impreuna.
Pentru prima data ma simt neputiincioasa in fata cuvintelor, grabite parca sa isi ia ramas bun.Dar de ce acum cand am cea mai mare nevoie de ele?
Zbuciumul de afara, s-a impletit cu o stare de calm, iar luna imi face cu ochiul de la geam. Mos Ene trebuie sa ajunga si el din clipa in clipa,de aceea ma grabesc sa scriu in cartea mea cu iubiri,dar si aici ,
Alex si Rares,
VA IUBESC!
P.S:promit sa postez si poze cu Alex.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu